Editors Picks

luni, 27 octombrie 2014

Zona Maritima

Zona maritimă este reprezentată de terasele de abraziune marină şi de eroziune desfăşurate între limita de nord a judeţului şi graniţa de stat cu Bulgaria.

 Dintre cercetătorii care au studiat zona maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (în sectorul Podişului Casimcea), Prispa Fântânele (în SE Podişului Casimcea) şi Podişul Litoralului (între Lacul Taşaul şi graniţa de stat cu Bulgaria). Partea nordică -corespunzător celor două prispe, are o lăţime cuprinsă între 5-8 km şi 15 km în nord şi peste 20 km în zona Tariverde-Chituc.

La contactul cu podişul Casimcea (cu altitudine de 85-175 m) se află terasa de abraziune maritimă de 55-85 m, iar spre est se află perisipul care separă Complexul lacustru Corbu-Taşaul de mare, care se prelungeşte spre nord cu grindul Chituc - până la gura Portiţa ce separă Complexul lacustru Razim-Sinoe de Marea Neagră

Grindul Chituc, are o lungime de 24 km şi o lăţime de la 0,5 km până la 4 km, ocupând o suprafaţă de 5425 ha şi o înălţime cuprinsă între 2 m şi 3 m. Relieful caracteristic pentru treapta joasă este format din:
 - forme de eroziune marină (faleze marine vechi, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale);
 - forme de eroziune lacustră (faleze actuale, sculptate în depozite loessoide, calcare şi şisturi verzi);
 - forme de acumulare marină şi lacustră (cordoane litorale sau perisipuri şi trepte joase inundabile);

Relieful treptei înalte, vestice este constituit din două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m şi 55-85 m, cu aspect de poduri uşor ondulate, presărate cu martori de eroziune, cu pante din şisturi verzi mai dure la eroziune.

Aceste terase sunt acoperite de o cuvertură de depozite de loess.

Partea sudică - corespunzătoare Podişului Litoralului — este delimitată spre vest de altitudinile cuprinse între 85 - 100 m, unde se face trecerea spre podişul Dobrogei de Sud (Medgidiei şi Topraisarului). Lăţimea acestui sector este cuprinsă între 10 şi 12 km.

Zona litorală este marcată de mai multe trepte:
- 5-15 m, de-a lungul ţărmului;
- 20-30 m, cu mare continuitate, pătrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în jurul Limanelor şi lagunelor;
- 35-45 m, cu mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte înconjurând Limanele şi lagunele maritime;
- 50-65 m, cea mai dezvoltată treaptă cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4-5 km;
- 70-85 m, cea mai înaltă treaptă situată la contactul cu podişurile interioare;

Aceste 5 trepte sculptate în depozitele sarmaţiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat că pe suprafaţa judeţului Constanţa relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite.

Pe latura litorală văile sunt orientate NV-SE în sectorul nordic şi vest-est în sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi amintim - Casimcea, Sărături, Nuntaşi, Topolog-Saraiu, Cichirgeaua ş.a.

Văile sunt înguste, în partea superioară, având aspectul de chei, iar pe cursul mijociu şi inferior devin asimetrice, având versantul sudic cueste sculptat în şisturi verzi. în Valea Casimcei, între localităţile Cheia - Târguşor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peşteri cu mare importanţă arheologică şi paleontologică: Peştera Mireasa, Peştera de la Ghilingic, Peştera Babei, Peştera La Adam, Peştera Casian, Peştera Liliecilor, foarte bogate în fosile şi ceramică ş.a.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu