Editors Picks

luni, 27 octombrie 2014

Structura Populatiei Judetului Constanta

La rescensământul din 5 ianuarie 1992 majoritatea locuitorilor erau de naţionalitate română ~ 94,7 %, iar restul de 8,3 % erau de naţionalitate turcă, tătară, rusă, armeană. Prin alte naţionalităţi înţelegem: armeni, greci, evrei, bulgari, ucrainieni, sârbi, slovaci, polonezi, cehi.

Structura populaţiei pe grupe de vârste în urma recensământului din anul 1992 menţiona o scădere a populaţiei din grupele de vârstă 0-4 ani şi 5-19 ani, iar grupele de vârstă 20-39 de ani şi 40-49 de ani deţin încă o pondere importantă în populaţia judeţului.

De remarcat că populaţia Municipiului Constanţa se caracterizează printr-un procent foarte mare a populaţiei adulte (59,7%) în comparaţie cu populaţia judeţului (cca.49%). Această situaţie îşi are explicaţia în fluxul migrator din ultimile decenii, datorită dezvoltării funcţionale complecxe a Municipiului Constanţa.

La recensămîntul populaţiei din 1992, populaţia activă a judetului Constanţa totaliza 308500 de persoane (41,2%) din populaţia judeţului. O particularitate o constituie ponderea mai mare a populaţiei masculine în totalul populaţiei active (58%) şi o pondere ridicată a populaţiei tinere (grupele de vârstă 19 -29 ani reprezentau 38%, iar grupa între 30-49 de ani 46% din populaţia activă).

Industrializarea şi urbanizarea puternică au fost factorii principali care au dus la creşterea numerică a populaţiei active şi la transformări în structura acesteia. Populaţia activă a judetului Constanţa, până în anul 1966, era ocupată în principal în agricultură. Introducerea mecanizării în agricultură şi cooperativizarea forţată a acesteia a avut ca urmare directă eliberarea unui număr mare de agricultori, care sunt atraşi de sectorul industrial (în plină dezvoltare) şi sectorul serviciilor (construcţii şi transporturi).

In perioada 1966-1970 apar noi centre cu funcţii industriale: industria energiei electrice (Ovidiu, Constanţa), industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor (Constanţa, Medgidia), industria chimica (Constanţa, Năvodari), industria celulozei şi hârtiei (Constanţa), industria textilă (Constanţa), industria materialelor de construcţie (Medgidia). începând cu anul 1960, activitatea de construcţii a fost determinată de volumul tot mai mare al consrucţiilor industriale, al lucrărilor de modernizare a litoralului balnear şi turistic (Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud şi Mangalia), de modernizare şi extindere a transporturilor, construcţii social-culturale etc.

Sectorul terţiar (al serviciilor) ocupă un loc din ce în ce mai important în cadrul populaţiei active extinzându-se gradul de servire a populaţiei şi extinderea funcţiei balneare şi turistice a litoralului. In anul 1992 judetul Constanţa se distinge printr-un procent superior mediei pe ţară.

După anul 1900 procentul de urbanizare cunoaşte o importantă creştere pe litoral, între Capul Midia şi Mangalia. Apare şi se dezvoltă oraşul Eforie, Techirghiol şi Mangalia. Alături de aceste oraşe vechi, Constanţa, Medgidia, Cernavodă şi Hârşova, In anul 1968 este declarat oraş Năvodari, iar în anul 1989, oraşele Basarabi, Negru Vodă şi Ovidiu.

La recensământul din 5 ianuarie 1992 populaţiei judeţului Constanţa trăia în mediul urban (68,58%) faţă de media pe ţară (54%). Privită sub aspect teritorial, structura pe medii de viaţă a populaţiei prezintă unele particularităţi. Astfel, concentrarea urbană’în zona litoralului deţine cea mai mare pondere (circa 60,98%), fiind urmată de zona Canalului Dunăre-Marea Neagră.

In schimb partea sudică şi sud vestică a judeţului are un caracter rural.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu