Editors Picks

luni, 27 octombrie 2014

Solurile in Judetul Constanta

In judeţul Constanţa particularităţile climatice ale reliefului determină răspândirea unor soluri specifice climatului arid. Solurile au o dispunere etajată sub formă de fâşii în direcţia vest-est, pe fundalul cărora s-au format local soluri intrazonale.

Cernoziomurile ocupă cea mai mare parte a suprafeţei judeţului având o fertilitate naturală ridicată. Aceste soluri sunt răspândite în partea centrală şi estică a judeţului, pe loess-uri, argile şi aluviuni având un strat acvifer la adâncimea de 20 m.

Solurile bălane sunt răspândite în vestul judeţului într-o fâşie îngustă între Rasova şi Cernavodă şi cea mai lată între Topalu şi Gârliciu. Solurile bălane pe acest teritoriu au profil cu însuşiri morfologice specifice (la Topalu), fiind bine dezvoltate orizonturile A,A/C şi C, prezentând mai multe subtipuri-sol bălan tipic, bălan închis, bălan slab moderat etc.

Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeană ocupând cea mai mare parte din suprefaţa judeţului. Aceste soluri formate pe suprafeţe orizontale sau cu pante foarte mici având altitudini de peste l00m (150-250m), pe leoss- uri, argile şi aluviuni, unde stratul freatic se află la adâncimi de 20m.

 Pe teritoriul judeţului Constanţa se întâlnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic, castaniu de pădure ciocolatiu şi cambrice.

Cernoziomul carbonatic are cea mai mare extindere acoperind o fâşie lată ce înconjoară solurile bălane în vestul judeţului şi o fâşie îngustă se întinde de-alungul litoralului, între lacul Techirgiol şi limita nordică a judeţului.

Cernoziomul castaniu de pădure xerofilă formează o fâşie îngustă situată între cele două fâşii ocupate de cernoziomul carbonatic cu unele discontinuităţi, mai lată la nord de valea Carasu (Canalul Dunăre-Marea Neagră).

Cernoziomul ciocolatiu apare insular sub forma unor fâşii situate între cernoziomurile castaniu şi carbonatic.

Cernoziomul cambric se întinde insular în partea central estică şi sud-vestică a judeţului.

Cernoziomurile sunt foarte fertile fiind cultivate cu cereale, iar solurile bălane având o ferilitate mai scăzută, sunt folosite pentru cultivarea plantelor tehnice, iar cele mai puţin fertile, pentru păşunat.
Dintre solurile azonale putem aminti: solonceacurile, situate pe grindurile Compexului Razim-Sinoe; solurile hidromorfe, aflate în jurul lagunelor; solurile aluvio-coluviale, cu fertilitate deosebită, situate pe fundul văilor, unde stratul acvifer este aproape de suprafaţă şi rendzinele amplasate în sudul Podişului Casimcea.

Solonceacurile şi soloneţurile s-au format în condiţii locale specifice grindurilor Complexului Razim, neavând un profil bine definit. Sunt folosite pentru păşunat.

Solurile hidromorfe de mlaştină şi lăcovişte carbonatice, sunt întâlnite în jurul lagunelor, pe terenurile joase şi netede lipsite de drenaj situate peste straturile impermeabile.

Solurile aluvionare s-au format pe depozitele aluvionare recente, în luncile inundabile ale râurilor unde stratul acvifer este aproape de suprafaţă. Aceste soluri au fertilitatea mare datorită substanţelor nutritive aduse de ape şi sunt folosite pentru culturile legumicole, pomicultură şi păşuni.

Pe suprafeţe foarte mici, insular, izolate mai pot fi întâlnite rendzinele, rogosolurile, nisipurile şi litisolurile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu