Editors Picks

marți, 28 octombrie 2014

Marea Neagra

Marea Neagră, mărgineşte judeţul Constanţa spre est, are o suprafaţa de 462535 km2 (împreună cu Marea Azov sau 413488 km2 fără Marea Azov), este o mare de tip continental deschisă.

Oscilaţiile de nivel ale Mării Negre şi creşterea nivelului Oceanului Planetar cu aproximativ 4 m în ultimele 2 milenii s-au observat de-a lungul ţărmului (între Complexul lacustru Razim- Sinoe şi Vama Veche).

In dreptul ţărmului Marea Neagră coboară în trepte:

- prima treaptă situată la 180-200 m având o lăţime de circa 100-200 km;

- a II - a treaptă, povârnişul continental, are adâncimea cuprinsă între 180-200 m şi 1000-1500m, iar în interiorul marin se situează zona adâncă atingând valoarea maximă de 2211 m.

Marea Neagră are ţărmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu puţine peninsule (Crimeea) şi insule (Insula Şerpilor).

Salinitatea apei mării oscilează între 17% pe litoralul românesc, 18% în largul mării şi 22% la mari adâncimi. Această distribuţie a salinităţii împiedică pătrunderea oxigenului în straturi mai adânci încât sub pragul de 180 m nu pot trăi decât bacterii anaerobe.

Temperatura medie anuală a apelor Mării Negre în zona litoralului românesc este de 12,7°C, depăşind temperatura medie anuală a uscatului cu 1°C. La Constanţa s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi ale mării de 22,4°C (maxima înregistrată a fost de 28°C la 3 august 1960), iar cele mai scăzute temperaturi s-au înregistrat în luna februarie (2,9°C).

In Marea Neagră s-au identificat două tipuri de curenţi: curenţi de descărcare a apelor sărate din Marea Mediterană prin Bosfor în Marea Neagră şi invers, de transfer pe la suprafaţă a apelor mai puţin sărate din Marea Neagră spre Marea Mediterană (curenţi de compensaţie).

La suprafaţa Mării Negre, curenţii sunt ocazionali determinaţi de vântul de NE, dirijaţi în două inele pe lângă linia de ţărm. Cele mai numeroase forme de mişcare a apelor Mării Negre sunt valurile şi mareele (cu amplitutidini foarte mici pe litoralul românesc 8-12 cm).

Flora şi fauna se dezvoltă numai în stratul superior (până la 180 m adâncime). Se întâlnesc forme proprii ca familia sturionilor (morunul şi nisetrul), formele mediteraneene - scrumbia albastră, iar la gurile de vărsare ale fluviilor forme de apă dulce (gingirica).

Frecvent pot fi întâlnite forme interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare, unele specii de delfin (porcul de mare), un mic rechin (câinele de mare) şi mai rar foca din Marea Neagră.

Flora este alcătuită din alge verzi, roşii şi brune şi se dezvoltă până la adâncimea de 75-80 m până unde pătrunde lumina soarelui.

Cercetătorii şi-au îndreptat atenţia spre cunoaşterea resurselor pe care le oferă apa Mării Negre - NaCl (86%), sulfaţi (7%), magneziu (3%) ş.a; varietatea biomasei, posibilitatea de valorificare a valurilor ş.a.

Platforma continentală oferă României posibilitatea de exploatare a hidrocarburilor (la 7 mai 1987 se obţin primele cantităţi de ţiţei, de la circa 60 km depărtare de ţărm).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu